„Legea fugarilor” – o schimbare legislativă cu implicații majore
Promulgarea „Legii fugarilor” de către președintele interimar Ilie Bolojan marchează o etapă semnificativă în înăsprirea legislației penale din România. Această modificare a Codului penal redefinește conceptul de evadare, incluzând și neprezentarea condamnaților la Poliție pentru punerea în executare a pedepselor. Astfel, orice persoană condamnată definitiv care nu se conformează în termen de șapte zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești va fi considerată evadată.
Extinderea definiției evadării: o abordare mai strictă
Noua lege introduce o perspectivă mai amplă asupra infracțiunii de evadare. Pe lângă fuga din detenție, sunt incluse și alte situații precum neprezentarea la locul de detenție după expirarea unei perioade de libertate, părăsirea neautorizată a locului de muncă din afara penitenciarului sau încălcarea condițiilor de arest la domiciliu. Aceste prevederi reflectă o abordare mai riguroasă, menită să descurajeze tentativele de sustragere de la executarea pedepselor.
Pedeapsa suplimentară: un mecanism de descurajare
Conform noilor reglementări, pedeapsa pentru evadare se adaugă la cea rămasă neexecutată, amplificând astfel consecințele juridice pentru cei care încearcă să eludeze legea. În funcție de circumstanțe, pedepsele variază de la șase luni la cinci ani de închisoare, cu agravante în cazurile de violență sau utilizare de arme. Această măsură subliniază intenția legislativă de a consolida respectarea normelor penale.
Un parcurs legislativ controversat
Adoptată de Camera Deputaților în noiembrie 2023, legea a fost contestată la Curtea Constituțională de către Înalta Curte de Casație și Justiție. După mai multe amânări, CCR a decis în octombrie 2024 că actul normativ este constituțional. Această decizie a deschis calea pentru promulgarea legii, în ciuda controverselor și a dezbaterilor aprinse din spațiul public.
Impactul social și juridic al noii legi
„Legea fugarilor” reprezintă un răspuns legislativ la fenomenul tot mai frecvent al sustragerii de la executarea pedepselor. Prin redefinirea evadării și înăsprirea sancțiunilor, autoritățile urmăresc să reducă numărul cazurilor de neconformare și să întărească încrederea în sistemul de justiție. Cu toate acestea, rămâne de văzut cum va fi implementată această lege și care vor fi efectele sale pe termen lung asupra societății românești.