Percheziții și suspiciuni financiare: cazul Horațiu Potra
Într-un context juridic tensionat, autoritățile române au demarat o serie de percheziții la firmele lui Horațiu Potra, liderul unei grupări de mercenari, cunoscut pentru legăturile sale cu Călin Georgescu. Ancheta vizează un circuit financiar complex, în care se suspectează evaziunea fiscală și spălarea de bani, implicând sume semnificative provenite din Africa.
Potrivit informațiilor furnizate de surse judiciare, suma de 7,2 milioane de dolari ar fi fost transferată dintr-o societate comercială africană către firmele controlate de Potra. Ulterior, banii ar fi fost redirecționați către o companie din Marea Britanie, iar o parte ar fi fost retrasă în numerar, evitând astfel declararea fiscală. Aceste operațiuni ridică suspiciuni privind legalitatea tranzacțiilor și respectarea obligațiilor fiscale.
Declarațiile lui Horațiu Potra: între negare și justificare
Într-o primă reacție, Horațiu Potra a respins acuzațiile, susținând că toate sumele au fost obținute legal prin contracte și că impozitele aferente au fost plătite. Potra a declarat că a contribuit semnificativ la bugetul de stat, menționând o sumă de aproape 900.000 de lei plătită în impozite în anul 2024. Totuși, el a refuzat să prezinte documentele justificative anchetatorilor, afirmând că acestea vor fi furnizate doar autorităților competente.
Aceste declarații contrastează cu probele colectate de procurori, care sugerează existența unor circuite financiare elaborate, menite să ascundă originea fondurilor și să evite plata taxelor. Ancheta continuă, iar autoritățile ridică documente și efectuează audieri pentru a clarifica situația.
Dimensiunea juridică a investigației
Conform comunicatului emis de Parchetul General, investigațiile se concentrează pe activități desfășurate între 2022 și 2024, implicând mai multe persoane fizice și juridice. Se suspectează că aceste entități au creat structuri financiare complexe pentru a masca proveniența fondurilor și a evita obligațiile fiscale. În acest sens, 13 mandate de percheziție au fost puse în aplicare în București și în județele Sibiu și Mureș.
Procurorii susțin că sumele transferate din Africa ar fi fost justificate prin facturi emise de o societate comercială, însă acestea nu se regăsesc în declarațiile fiscale depuse. În plus, o parte din bani ar fi fost retrasă în numerar, fără o justificare clară, ceea ce ridică întrebări suplimentare despre legalitatea operațiunilor financiare.
Impactul asupra imaginii publice
Cazul Horațiu Potra atrage atenția asupra vulnerabilităților sistemului fiscal și a metodelor utilizate pentru a eluda legea. De asemenea, implicarea unor sume semnificative și a unor entități internaționale subliniază dimensiunea globală a fenomenului de evaziune fiscală. În acest context, autoritățile sunt sub presiune pentru a demonstra eficiența mecanismelor de control și sancționare.
Rămâne de văzut cum se va desfășura ancheta și ce implicații juridice și economice va avea acest caz. Cert este că situația evidențiază necesitatea unei transparențe sporite și a unei monitorizări mai riguroase a tranzacțiilor financiare internaționale.
