Corupția sistemică din Portul Constanța: un fenomen întins pe generații
Portul Constanța, un nod strategic al economiei românești, se află în centrul unui scandal de corupție de proporții. Deciziile recente ale instanțelor din București au generat controverse, după ce 19 din cei 20 de inculpați reținuți de DNA au fost eliberați. Singura excepție este omul de afaceri Ion Dumitru, plasat în arest la domiciliu. Procurorii DNA contestă vehement aceste hotărâri, susținând că fenomenul corupției din port este unul sistematizat și perpetuat de-a lungul mai multor generații.
Decizii judiciare controversate
Tribunalul București a dispus ca majoritatea inculpaților să fie cercetați în libertate, sub control judiciar. Printre aceștia se numără personalități precum Petrică Buduru, fost fotbalist și conducător de cluburi sportive, și Cătălin Viorel Cristea, consilier al directorului general al Administrației Porturilor Maritime Constanța. În același timp, alți doi inculpați nu au primit nicio măsură restrictivă. Deciziile au fost criticate de DNA, care consideră că acestea subminează eforturile de combatere a corupției sistemice.
Traseul mitei: o rețea bine organizată
Potrivit anchetatorilor, în perioada 2024-2025, mai mulți oameni de afaceri și reprezentanți ai unor societăți comerciale au oferit mită funcționarilor din cadrul Administrației Porturilor Maritime Constanța. Sumele vehiculate variază între 2.000 și 100.000 de euro, totalizând aproximativ 350.000 de euro. Scopul acestor plăți ilicite era obținerea de concesionări, câștigarea licitațiilor și atribuirea preferențială a contractelor, precum și alte avantaje economice.
Impactul economic al corupției
DNA subliniază că acest fenomen de corupție nu afectează doar statul, ci și cetățenii, prin deturnarea unor sume considerabile de bani care ar fi trebuit să ajungă în bugetul public. În plus, rețeaua infracțională a utilizat metode ingenioase pentru a ascunde traseul mitei, consolidând astfel un sistem corupt care a devenit aproape impenetrabil.
Reacții și perspective
Procurorii DNA au contestat deciziile instanțelor și au cerut reanalizarea cazurilor. Dosarele vor fi redistribuite către instanțe superioare, inclusiv Curtea de Apel București și Înalta Curte de Casație și Justiție. În acest context, anchetatorii atrag atenția asupra necesității unei abordări riguroase și imparțiale pentru a descuraja corupția sistemică și pentru a restabili încrederea în instituțiile statului.
Un fenomen cu rădăcini adânci
Corupția din Portul Constanța reprezintă un exemplu elocvent al modului în care rețelele infracționale pot afecta funcționarea unei instituții strategice. De-a lungul anilor, acest fenomen a fost alimentat de complicitatea dintre funcționari publici și oameni de afaceri, creând un mediu propice pentru perpetuarea practicilor ilicite. Rămâne de văzut dacă măsurile luate de autorități vor reuși să destructureze această rețea și să prevină reapariția unor astfel de situații în viitor.
