Tezaurul dacic furat: o criză a patrimoniului cultural
Investigațiile recente ale Corpului de control al prim-ministrului au scos la iveală deficiențe legislative și abateri grave în gestionarea patrimoniului cultural al României. În centrul atenției se află exportul temporar al unor artefacte din tezaurul dacic, expuse la Muzeul Drents din Olanda, unde măsurile de securitate și procedurile administrative au fost profund deficitare.
Deficiențe legislative și lacune în protejarea patrimoniului
Analiza a relevat lipsuri semnificative în cadrul normativ care reglementează protejarea bunurilor culturale mobile. Aceste lacune au permis abateri de la procedurile legale, inclusiv în ceea ce privește exportul temporar al artefactelor. În plus, măsurile de securitate propuse de entitățile străine nu au fost supuse unor analize de specialitate, ceea ce a expus tezaurul unor riscuri majore.
Securitate precară și lipsa personalului specializat
În comparație cu expozițiile organizate la Madrid și Roma, unde securitatea a fost asigurată de personal specializat 24/24, expoziția din Olanda a beneficiat doar de un centru de control și de personal disponibil pentru comunicații de urgență. Această abordare mai puțin riguroasă a fost considerată o abatere gravă de la standardele de protecție necesare pentru astfel de bunuri de valoare inestimabilă.
Abateri administrative și lipsa avizelor necesare
Demersurile pentru organizarea expoziției nu au fost supuse avizării formale a Consiliului de administrație al MNIR, încălcând normele interne. De asemenea, contractul de împrumut și certificatul de asigurare nu au fost avizate de Serviciul Juridic al Ministerului Culturii, ceea ce contravine reglementărilor în vigoare. Aceste nereguli au fost agravate de derogări aprobate fără respectarea cadrului legal.
Reevaluări întârziate și documentație incompletă
O altă problemă majoră identificată a fost faptul că unele dintre bunurile expuse nu au fost reevaluate de mai bine de 14 ani, deși normele impun reevaluări la fiecare 10 ani. În plus, documentația depusă pentru avizare a conținut discrepanțe semnificative între numărul obiectelor culturale menționate în diferite etape ale procesului.
Consecințe și măsuri necesare
Rezultatele acestor verificări au fost transmise Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, subliniind gravitatea situației. Este evident că lipsa unor norme clare și a unei supravegheri adecvate a facilitat aceste abateri, punând în pericol integritatea patrimoniului cultural al României.
Un apel la responsabilitate
Acest caz evidențiază necesitatea urgentă de a revizui și consolida cadrul legislativ privind protecția patrimoniului cultural. De asemenea, este imperativă implementarea unor măsuri stricte de securitate și asigurarea unei transparențe totale în procesul de avizare și gestionare a bunurilor culturale. Fără aceste schimbări, riscurile pentru tezaurul național vor continua să crească.
