Boicotul supermarketurilor: între politică și realitatea cotidiană
Ziua de 10 februarie 2025 a fost marcată de un apel la boicotarea supermarketurilor, inițiat de Călin Georgescu și susținut de lideri extremiști precum George Simion. În ciuda acestui demers, atmosfera din magazine și piețe a rămas una obișnuită, iar opiniile românilor au fost împărțite. În timp ce unii au ales să ignore apelul, considerându-l irelevant pentru nevoile lor zilnice, alții au criticat inițiativa, subliniind impactul negativ asupra producătorilor și angajaților români.
Un cumpărător a declarat tranșant: „Păi dacă mi-e foame trebuie să merg să mănânc. Ce să boicotez? De ce să boicotez? Că vrea un candidat, că vrea altul? Nu domne, fiecare face ce vrea în țara asta. E politică, doamnă.” Această perspectivă reflectă o atitudine pragmatică, în care nevoile imediate prevalează asupra considerentelor politice.
Impactul economic al boicotului: o problemă ignorată?
Producătorii români, atât cei din piețe, cât și cei care colaborează cu marile lanțuri de magazine, au atras atenția asupra consecințelor grave ale unei astfel de inițiative. Produsele proaspete, precum legumele și fructele, riscă să rămână nevândute, ceea ce duce la pierderi financiare semnificative și la risipa alimentară. Un producător a subliniat: „Avem produse și în marile lanțuri de magazine. Dacă vânzările scad, noi suferim. Alimentele proaspete rămân nevândute și vor fi aruncate.”
În acest context, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a intervenit ferm, cerând politicienilor să nu creeze dificultăți financiare pentru fermierii și procesatorii români. El a declarat: „Rog pe toată lumea să lase fermierii și procesatorii în pace. Dacă există discuții privind practicile comerciale neloiale, acestea trebuie abordate la masa discuțiilor, nu prin astfel de inițiative care afectează economia locală.”
Politica și manipularea economică
Apelul la boicot a fost justificat de susținătorii săi prin acuzații conform cărora marile lanțuri de supermarketuri declară profit zero și nu promovează suficient producătorii români. Totuși, ministrul Agriculturii a contrazis aceste afirmații, precizând că 70% dintre produsele procesate de pe rafturile magazinelor sunt de origine românească. „Există studii care confirmă acest lucru. Dacă mergem într-un magazin de retail și luăm un produs de bază, cum ar fi făina, majoritatea produselor sunt realizate de procesatorii români,” a explicat acesta.
În ciuda acestor clarificări, apelul la boicot a fost perceput de unii ca o încercare de manipulare politică, mai degrabă decât o inițiativă în interesul cetățenilor. Producătorii români au îndemnat populația să se informeze corect și să sprijine economia locală prin achiziționarea de produse autohtone, inclusiv din supermarketuri.
O societate divizată între nevoi și ideologie
Reacțiile românilor la acest boicot au evidențiat o diviziune profundă între cei care prioritizează nevoile zilnice și cei care susțin inițiativele politice. În timp ce unii au considerat că boicotul este inutil și dăunător, alții au văzut în el o formă de protest împotriva marilor corporații. Totuși, realitatea economică și socială arată că astfel de inițiative pot avea consecințe negative asupra celor mai vulnerabili, inclusiv angajații și producătorii locali.
În final, ziua boicotului a fost mai degrabă o demonstrație a complexității relației dintre politică, economie și societate, decât un succes al inițiatorilor săi. Rămâne de văzut dacă astfel de acțiuni vor continua să polarizeze opinia publică sau dacă vor conduce la un dialog constructiv între părțile implicate.
