Dalai Lama și provocările succesiunii: o confruntare cu regimul chinez
Dalai Lama, liderul spiritual al budismului tibetan, a făcut o declarație care ridică tensiuni în relația deja fragilă cu Beijingul. Într-o nouă carte, intitulată „Voice for the Voiceless”, acesta afirmă că succesorul său se va naște în afara Chinei, într-o „lume liberă”. Această poziție marchează o schimbare semnificativă în discursul său, având în vedere că anterior sugerase doar posibilitatea reîncarnării în afara Tibetului, cel mai probabil în India, unde trăiește în exil de peste șase decenii.
Declarația vine într-un context geopolitic tensionat, în care China continuă să exercite un control strict asupra regiunii tibetane. Beijingul, care îl consideră pe Dalai Lama un „separatist”, a insistat că va desemna succesorul acestuia, o mișcare pe care liderul spiritual o respinge categoric. El a subliniat că orice succesor numit de autoritățile chineze nu va fi recunoscut de comunitatea tibetană.
O tradiție spirituală sub presiune politică
Tradiția tibetană susține că sufletul unui lama se reîncarnează într-un copil la moartea sa, iar actualul Dalai Lama, Tenzin Gyatso, a fost identificat ca reîncarnarea predecesorului său la vârsta de doi ani. Cu toate acestea, liderul spiritual a declarat că linia sa de descendență ar putea lua sfârșit odată cu el, o perspectivă care a generat îngrijorare în rândul adepților săi. În carte, el menționează că a primit numeroase solicitări din partea tibetanilor, inclusiv a călugărilor, pentru a asigura continuitatea acestei tradiții.
Dalai Lama, acum în vârstă de 89 de ani, a fugit din Tibet în 1959, în urma unei revolte eșuate împotriva regimului comunist al lui Mao Zedong. De atunci, el a devenit un simbol al luptei pentru libertatea tibetană, câștigând Premiul Nobel pentru Pace în 1989. În ciuda exilului său, el continuă să fie o voce puternică pentru aspirațiile poporului tibetan, descriindu-se ca un „custode al compasiunii universale”.
„Lumea liberă” și viitorul Tibetului
În carte, Dalai Lama explică decizia de a alege „lumea liberă” ca loc de reîncarnare, argumentând că aceasta este esențială pentru a continua misiunea sa tradițională. El subliniază că dreptul poporului tibetan de a-și controla propria patrie nu poate fi negat la nesfârșit și că aspirațiile lor la libertate nu pot fi suprimate prin opresiune. Totuși, el recunoaște că, având în vedere vârsta sa înaintată, șansele de a se întoarce în Tibet devin din ce în ce mai puțin probabile.
Noua carte oferă, de asemenea, o perspectivă asupra relațiilor sale cu liderii chinezi de-a lungul decadelor, descriind regimul comunist ca fiind „represiv”. În ciuda acestui context dificil, Dalai Lama își exprimă încrederea că guvernul tibetan și parlamentul în exil, stabilite în Dharamshala, India, vor continua să susțină cauza tibetană.
Un simbol global al rezistenței
Printre susținătorii lui Dalai Lama se numără personalități precum actorul Richard Gere și fosta președintă a Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi. Aceștia, alături de numeroși alți adepți, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la starea sa de sănătate, mai ales după o operație la genunchi suferită recent. Cu toate acestea, liderul spiritual a declarat că ar putea trăi până la 110 ani, oferind o rază de speranță pentru continuarea luptei sale.
Dalai Lama a anunțat că va dezvălui detalii despre succesiunea sa în jurul împlinirii vârstei de 90 de ani, în iulie. Această decizie este așteptată cu nerăbdare de comunitatea tibetană și de susținătorii săi din întreaga lume, fiind considerată un moment crucial pentru viitorul acestei tradiții spirituale și al luptei pentru libertatea Tibetului.