Modelul Bolojan: O Revoluție în Administrarea Publică?
Recent, într-o declarație care a stârnit atenția opiniei publice și a specialiștilor în administrare, ministrul Finanțelor a lăudat inițiativele lui Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, referitoare la eficientizarea drastică a personalului. Conform ministrului, Bolojan a reușit să reducă numărul de angajați de la 298 la 85, o schimbare majoră care sugerează un potențial neexplorat în cadrul altor instituții de stat.
Un Exemplu de Urmărit sau o Soluție Izolată?
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a subliniat că „modelul Bolojan” ar putea servi drept un exemplu valoros pentru alte instituții, încurajând liderii să evalueze și să optimizeze resursele pe care le gestionează. Această abordare a fost descrisă în contextul în care Bolojan a anunțat, la preluarea funcției, concedierea a jumătate din angajații Consiliului Județean, motivând că mulți dintre aceștia nu aveau „obiectul muncii” clar definit, deși beneficiau de salarii și bonusuri generoase.
Implicații și Perspective
Deși această strategie a fost eficientă în Bihor, unde cheltuielile de funcționare au fost reduse la 30%, permițând alocarea a 70% pentru investiții, rămâne de văzut dacă aceasta poate fi replicată la nivel central sau în alte regiuni. Ministrul a menționat necesitatea unei evaluări atente a fiecărui caz în parte, subliniind că „omul sfințește locul” și că nu există soluții universale.
Concluzii
Modelul de administrare propus de Ilie Bolojan ar putea reprezenta un punct de cotitură în gestionarea resurselor umane în instituțiile statului român. Totuși, aplicabilitatea acestuia în alte contexte necesită studii amănunțite și adaptări specifice fiecărei situații. Este esențial ca fiecare conducător de instituție să își facă propria evaluare, așa cum sugerează și ministrul Finanțelor.
