Românii cu poprire bancară – anunțul ministrului Finanțelor.

Strategii Ineficiente în Colectarea Datoriilor: O Analiză Riguroasă

În contextul fiscal actual, debitorii cu poprire bancară reprezintă o problemă persistentă pentru eficiența colectării datoriilor statului. Conform declarațiilor recente ale ministrului Finanțelor, Marcel Boloș, acești debitori optează frecvent pentru tranzacții în numerar pentru a evita rularea banilor prin conturi bancare, ceea ce complică semnificativ procesul de recuperare a sumelor datorate. Această practică a fost identificată ca o cauză principală a ratei scăzute de încasare a obligațiilor fiscale, cu un grad de recuperare alarmant de mic.

Impactul Economic al Popririlor Bancare și Propunerile de Reformă

În perioada 2021-2023, statul a instituit popriri bancare pentru obligații bugetare restante în valoare de 51 miliarde lei. Din această sumă colosală, doar 7 miliarde lei au fost efectiv recuperate, reflectând o discrepanță majoră între sumele datorate și cele încasate. Această situație subliniază o problemă structurală în mecanismele de colectare și gestionare a datoriilor. Ministrul Finanțelor a subliniat necesitatea unor măsuri legislative stringente, propunând micșorarea plafoanelor pentru tranzacțiile în numerar pentru debitorii cu conturi blocate, în speranța de a restrânge capacitatea de a ocoli sistemul bancar.

Dialogul cu Mediul de Afaceri și Reconfigurarea Politicilor Fiscale

Propunerile de modificare a Codului de Procedură Fiscală, discutate în colaborare cu reprezentanții mediului de afaceri, includ și reașezarea principiilor de acordare a eșalonărilor la plată. Aceasta vine în contextul în care legislația actuală exclude aproape 400.000 de contribuabili de la posibilitatea de a beneficia de eșalonare simplificată, datorită restricțiilor privind obligațiile cu reținere la sursă. Această restricție afectează direct fluiditatea financiară a unui număr semnificativ de entități economice.

Simplificarea Procedurilor de Valorificare a Bunurilor Sechestrate

Un alt aspect crucial abordat este necesitatea simplificării procedurilor de valorificare a bunurilor sechestrate și confiscate. Până în prezent, procesul de valorificare prin licitații repetitive la aceeași valoare a fost ineficient, conducând la degradarea bunurilor și diminuarea șanselor de recuperare a datoriilor. Această ineficiență procedurală subminează eforturile de consolidare fiscală și necesită o abordare revizuită pentru a îmbunătăți rata de recuperare a creanțelor statului.

Sursa