Un București în pragul colapsului: criza apei calde și responsabilitatea administrației
Într-un oraș care ar trebui să fie simbolul modernității și al progresului, Bucureștiul se confruntă cu o criză profundă a infrastructurii de termoficare. Unul din cinci bucureșteni nu are acces la apă caldă, iar această situație reflectă o problemă sistemică, nu doar o avarie temporară. Avaria recentă din rețeaua de țevi a dus la oprirea CET Grozăvești pentru trei ore, lăsând mii de oameni fără condiții minime de confort. Familii cu copii mici, bătrâni și oameni care se pregătesc pentru o zi de muncă sunt forțați să facă față unui „duș rece” devenit simbol al eșecului administrativ.
Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, este acuzat că a transformat această situație într-o politică publică, ignorând nevoile cetățenilor. În loc să se concentreze pe soluționarea problemelor critice ale orașului, acesta și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale, abandonând practic administrația locală. Această decizie ridică întrebări serioase despre prioritățile și competențele sale, mai ales în contextul în care datoriile Primăriei Capitalei au crescut exponențial în timpul mandatului său.
Datorii uriașe și riscul pierderii fondurilor europene
Sistemul de termoficare al Bucureștiului este într-un colaps evident. Primăria Capitalei are datorii de peste 1,4 miliarde de lei către ELCEN, o sumă care pune în pericol investiții de peste 360 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare. Aceste fonduri, obținute cu dificultate de Ministerul Energiei, sunt esențiale pentru modernizarea centralelor termice vechi, construite în anii ’60 și ’70. Pierderea acestor bani ar însemna nu doar o oportunitate ratată, ci și o povară financiară suplimentară pentru cetățeni, care ar continua să plătească facturi exorbitante pentru un serviciu ineficient.
În 2020, datoria Primăriei către ELCEN era de 170 de milioane de lei. Astăzi, această sumă a crescut de aproape zece ori, ajungând la un nivel care amenință stabilitatea financiară a orașului. În total, datoriile consolidate ale Primăriei se apropie de 5,7 miliarde de lei, aproape jumătate din bugetul Capitalei pentru anul 2025. Această situație plasează Bucureștiul într-o criză financiară profundă, cu riscul iminent al insolvenței și al executărilor silite asupra patrimoniului orașului.
Abandonul administrației locale pentru ambiții politice
În loc să se concentreze pe găsirea unor soluții viabile pentru problemele Capitalei, Nicușor Dan a ales să își canalizeze energia către campania prezidențială. Această decizie nu doar că subminează încrederea cetățenilor, dar evidențiază și o lipsă de responsabilitate față de mandatul primit. În ciuda promisiunilor de a „salva Primăria din faliment” și de a „reduce pierderile din sistemul de termoficare”, realitatea arată contrariul. Cifrele demonstrează un eșec administrativ major, iar lipsa de asumare a responsabilității agravează și mai mult situația.
În timp ce alte forțe politice proeuropene încearcă să construiască alianțe pentru a evita fragmentarea votului, Nicușor Dan pare să acționeze exclusiv în interes personal. Această atitudine ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea sa de a gestiona problemele complexe ale unei țări, având în vedere eșecul evident în administrarea unui oraș.
Consecințele unui leadership deficitar
Criza actuală a sistemului de termoficare din București este un exemplu clar al impactului pe care un leadership deficitar îl poate avea asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor. Lipsa unei strategii coerente, combinată cu o gestionare financiară inadecvată, a dus la o situație în care bucureștenii plătesc prețul incompetenței administrative. În loc să caute soluții, primarul general a ales să fugă de responsabilități, lăsând orașul într-o stare de haos.
Bucureștiul are nevoie de lideri care să prioritizeze nevoile cetățenilor și să acționeze în interesul comunității. Situația actuală este un semnal de alarmă care ar trebui să determine o reflecție profundă asupra criteriilor de selecție a liderilor politici și asupra responsabilităților pe care aceștia le au față de cei care i-au ales.
