Fobia școlară: un fenomen alarmant ignorat de societate
Fobia școlară, o afecțiune psihologică în creștere, continuă să fie tratată cu scepticism de către părinți și cadre didactice, în ciuda semnalelor de alarmă trase de specialiști. Această tulburare, caracterizată prin simptome severe precum grețuri, vărsături, anxietate și depresie, afectează din ce în ce mai mulți elevi, începând chiar din primii ani de școală. În mod paradoxal, reacțiile inițiale ale adulților din jurul copiilor sunt adesea marcate de neîncredere și minimalizare a problemei.
Potrivit psihologilor și medicilor, fobia școlară nu este doar o simplă teamă de școală, ci o manifestare complexă care poate duce la probleme de sănătate fizică și mentală. Copiii afectați pot prezenta refuz alimentar, diaree, vărsături și episoade de plâns necontrolat, mai ales în momentele în care trebuie să meargă la școală. În cazurile severe, aceștia refuză complet să intre în instituția de învățământ, necesitând intervenții complexe din partea consilierilor școlari, medicilor și părinților.
Ignoranța părinților și profesorilor: o barieră în calea soluțiilor
Un obstacol major în gestionarea fobiei școlare este atitudinea părinților și profesorilor, care deseori interpretează greșit simptomele. În loc să recunoască gravitatea situației, aceștia suspectează copiii de chiulangită sau de exagerare. Această abordare întârzie diagnosticarea corectă și aplicarea tratamentului necesar. Consilierii școlari subliniază că, deși părinții inițial se panichează, mulți dintre ei ajung să caute scuze pentru comportamentul copiilor, ceea ce complică și mai mult procesul de intervenție.
Bullying-ul, volumul excesiv de teme și efectele pandemiei de COVID-19 sunt factori declanșatori frecvent menționați de specialiști. În plus, expunerea prelungită la ecrane contribuie semnificativ la dezvoltarea acestei afecțiuni. Dispozitivele electronice oferă o stimulare vizuală intensă, dar de slabă calitate, care afectează negativ dezvoltarea cognitivă și emoțională a copiilor. Această combinație de factori creează un mediu propice pentru apariția fobiei școlare.
Un sistem educațional nepregătit pentru provocările actuale
Inspectoratele școlare se confruntă cu dificultăți în a răspunde nevoilor elevilor diagnosticați cu fobie școlară. În prezent, doar un număr limitat de profesori sunt disponibili pentru a oferi educație la domiciliu acestor copii. În județul Arad, de exemplu, doar 16 elevi beneficiază de astfel de servicii, iar dintre aceștia, doar trei au recomandare oficială pentru învățământ la domiciliu. Această situație evidențiază lipsa de resurse și de politici adecvate pentru a face față acestei probleme în creștere.
Specialiștii avertizează că tratamentul fobiei școlare este unul de lungă durată și necesită implicarea activă a tuturor părților implicate: părinți, profesori, consilieri școlari și medici. Cu toate acestea, lipsa de conștientizare și de coordonare între aceste grupuri continuă să fie o barieră majoră în calea recuperării copiilor afectați.
Consecințele ignorării fobiei școlare
Fobia școlară nu este doar o problemă individuală, ci un simptom al unui sistem educațional și social care nu reușește să răspundă nevoilor complexe ale elevilor. Ignorarea acestei afecțiuni poate avea consecințe grave, inclusiv abandon școlar, probleme de sănătate mintală pe termen lung și dificultăți de integrare socială. Este esențial ca societatea să recunoască gravitatea acestei probleme și să adopte măsuri concrete pentru a sprijini copiii afectați.
Într-o lume în care presiunile academice și sociale sunt în continuă creștere, fobia școlară reprezintă un semnal de alarmă care nu poate fi ignorat. Este timpul ca părinții, profesorii și autoritățile să colaboreze pentru a crea un mediu educațional mai incluziv și mai sensibil la nevoile emoționale ale elevilor.
